hope

Te-ai uitat vreodata la cer noaptea? cand sunt nori. norii se dastrama in cateva locuri, lasand lumina lunii sa patrunda in adancul negurii. te duce cu gandul la speranta. cand totul se prabuseste, o singura lumina iti apare in cale. si oricat de mica ar fi, exista totusi speranta. dar apoi norii vin din nou, si spulbera totul. imi spulbera iar visele, sperantele si ma lasa singura.

Gandurile imi alearga prin minte. dar nu le las sa iasa afara. imi tin nervii ascunsi si suferinta camuflata, pentru ca asa m-am obisnuit, si nu ma voi schimba indiferent de parerea voastra.

Aparente, masti, si zambete false. in fata ta totul pare ok, pe dinauntu, ma macina. imi pun tot felul de intrebari si inca ma mai intreb, oare chiar merit?

lies.

Ne mintim in fiecare zi. De ce ?
Simplu. Ne sta in caracter.

"Promit ca nu va mai fii la fel. "

...Oare ?

Nimeni nu poate sa fie sincer. nici macar persoanele in care ai cea mai mare incredere nu spun intotdeauna adevarul. cei de la care te astepti mai putin sa te minta, te mint cu zambetul pe buze, te privesc in ochi fara sa clipeasca.

"E mai bine sa nu stii tot ce se intampla in jurul tau, poate asa o sa suferi mai putin. "

Cum poti sa fii sigur ca cineva iti spune adevarul ? ce iti da certitudinea ca iti vrea binele si ca mereu face ce e mai bine pentru tine ?
Ne mintim in fiecare zi si zambim fals. intentionat sau nu, dar o facem.

drunked.

de ce intodeauna trebuie sa fie un "adio" si nu un "la revedere"?
de ce intodeauna trebuie sa fie rau, si nu bine?
intodeauna cand simt putin din gustul fericirii, ceva trebuie sa strice tot.. intodeauna se intampla asa, si incep sa cred ca am restrictie la asta.

si stau.stau singura si ma gandesc la viitor. de ce intodeauna trebuie sa ma gandesc la viitor si sa nu ma bucur de ce am acum?
inca o vodca te rog!
acum parca totul e limpede. da. se va intampla cum se intampla mereu. si daca nu o sa fie asa?
inca o vodca te rog!
limita melancoliei a fost depasita de mult.
inca una!
da,se va sfarsii. deja vorbesc prostii! nu, nu vreau asta. dar conteaza ce vreau eu?
vodca? nu. un wisky te rog.
imi inec prostia si realitatea in bautura. mare prostie. credeam ca se va schimba ceva, dar parca realitatea si mai vizibila acum. oare ar trebuii sa visez aiurea? nu. nu are rost.

si acum ca mi-am luat doza ce urmeaza? pe strada e pustiu. merg, merg? nu. ma clatin, incercand sa merg. si inca ma gandesc la chestiile alea. incotro acum? privesc in fata. gol. nimeni. privesc in spate. barul inca deschis..ce rost mai are acum? imi intorc privirea din nou catre bar, si ma intorc inapoi..

'cuz love is sublime and not subliminal.

"te iubesc" - cat de multe spun aceste cuvinte? spun tot.

.primul "te iubesc" e ca mersul pe bicicleta. dupa ce il spui prima data, numai ai cum sa il uiti.
.un "te iubesc" atunci cand totul merge prost e ca un curcubeu intr-o zi ploioasa.
.un "te iubesc" atunci cand o dai in bara poate rezolva totul. e ca o acadea in fata unui copil mic.
.uneori, un "te iubesc" e singurul lucru de care ai nevoie. cuvintele astea pot schimba multe.
.intodeauna un "te iubesc" spune tot. poate chiar mai mult.

*'cuz love is sublime and not subliminal.

si parca as vrea...dar nu.

parca ieri eram un copil retardat. visam sa zbor. haha, stupid,stiu.
parca ieri nu aveam griji. sau probleme.
parca ieri nu imi pasa de un anume el. ce ironic.
parca ieri nici nu stiam ce`i aia “iubire”. sau responsabilitati.
parca ieri nu aveam nimic.

azi in schimb, am totul. pentru ca vreau si pentru ca pot.

maine…nu se stie.

regasire.

care eu?
un amestec de curiozitate, entuziasm si nerabdare. un copil prost care inca viseaza.

care tu?
un amestec de nepasare, indiferenta si minciuna. un “nimic” la fel ca toti altii.

care noi?
nu a existat niciodata defapt. nu exista, si nu va exista.

scrisoare catre mare

"vreau sa ma lasi sa te ating, atat de fin incat sa tremuri, sa ma lasi sa te simt..."

..te vreau inapoi. mai repede. mai mult. te vreau pentru todeauna. vreau sa simt mirosul marii, a valurilor care se sparg pe stabilopozi, vreau sa ma joc din nou cu mana prin nisip stand intinsa pe un prosop..

A'

dezamagire.fericire.ura.iubire.pasiune.detest.

..si iata-ma din nou în fata ei. sta ca de obicei,in scaunul ei,la biroul ei,imbracata intr-o rochie minunata rosie, tragand din tigare mai dispretuitor ca oricand. este mai sclipitoare ca oricand. sclipeste..in ea sclipeste ura. ma dispretuia. ma ura. eu o iubem,o adoram,era totul pentru mine...dar mi-am dat seama prea tarziu.mult prea tarziu. parul ei blond era prins intru-un coc perfect. buzele ei erau mai rosii ca oricand..buzele ei...acele buze.. . nu vroiam decat s-o mai simt o singura data la pieptul meu, sa o mai strang o singura data in brate. dar stiam ca era vina mea. totul a fost din vina mea. a tras din tigare si m-a intrebat foarte rece "ce doresti?". am simtit ca imi ingheata sangele in vene. o simteam in mine. simteam toata indiferenta cu care imi vorbeste. imi aminteam cum,nu foarte de mult,si eu m-am purtat mai la fel cu ea. mult mai rau. i-am raspuns. "o singura sansa. ultima." . s-a uitat la mine timp de 10 secunde. nu a zis nimic. pur si simplu s-a intors cu spatele si mi-a spus "pleaca! nu te mai pot ierta si a 3-a oara. imi ajunge."