Te-ai uitat vreodata la cer noaptea? cand sunt nori. norii se dastrama in cateva locuri, lasand lumina lunii sa patrunda in adancul negurii. te duce cu gandul la speranta. cand totul se prabuseste, o singura lumina iti apare in cale. si oricat de mica ar fi, exista totusi speranta. dar apoi norii vin din nou, si spulbera totul. imi spulbera iar visele, sperantele si ma lasa singura.
Gandurile imi alearga prin minte. dar nu le las sa iasa afara. imi tin nervii ascunsi si suferinta camuflata, pentru ca asa m-am obisnuit, si nu ma voi schimba indiferent de parerea voastra.
Aparente, masti, si zambete false. in fata ta totul pare ok, pe dinauntu, ma macina. imi pun tot felul de intrebari si inca ma mai intreb, oare chiar merit?
